...ghidul meu personal: cum sa-ti scoti peri albi in doar o ora...
Parea doar o dupa-amiaza plictisitoare de ianuarie in care primavara nu venise inca, desi parca iarna plecase demult.. nimic nu anunta uraganul urmat de cateva avalanse ce avea sa ma loveasca exact cand ma asteptam mai putin.
Sprijineam un caiet studentesc de monitor, mintindu-ma ca invatz la roman (desi n-am facut decat un counter si niste muzica toata ziua).. Din senin, minunata-mi contemplatie e intrerupta de un 0742 pe care cumva nu-l aveam in agenda.. Raspund.. si-o voce aparent cunoscuta ataca o tinta sigura: "Stii filosofie?"
Am nevoie de 3 secunde sa ma conving ca e Butzi.. pentru ca in prima faza nu puteam sa pun Butzi si filosofie in aceeasi propozitie, sau in acelasi context.. insa imi amintesc repede ca fata trebuia sa aiba examen candva zilele astea si prind curaj...
-EU?... :-s
-Stii despre Decartes?
-Stiu
-Fii atent! Am nevoie de tine...
...daca era in fatza mea in momentul ala, probabil Butzi ar fi scos soarele din buzunar.. tocmai rasarise soarele pe strada mea.. :)) si avea un curcubeu inclus! :))
...ce-a urmat e greu de descris... soapte apasate si incarcate de pasiune le cresteau pulsul alora de la SRI care au inceput sa ne asculte mai atent apelurile:
-VORBESTE MAI TARE CA NU TE AUD!!!
-nu pot, ca poate vine profu'
-A, OK, TRECI LA SUBIECT
-inteleg prin intuitie nu acea expresie nesigura ... [...]
-OK, O SA VAD CE POT FACE...

... am debitat niste prostioare pe-acolo.. am sunat-o pe fata sa-i dictez... si m-am chinuit minute bune s-o conving sa si transcrie! 8-) ... "Nu pot sa scriu asa ceva.... ma da afara.. a zis fara metafore.. fara nimic.. scurt si la obiect.. cum sa scriu asa? ce-i asta? "..... "Femeie.. e examen de filosofie, right? E facultate, nu e clasa a VII-a, nu mai exista .. write that shit down".. Ce-a urmat... doar Dumnezeu stie.. i-am promis doar ca o sa treaca, daca scrie ce i-am dat.. fara sa modifice, sa taie, sa stearga, sa uite... :D
Bineinteles ma simt obligat sa postez subiectul si raspunsurile, just for fans! :))

*inteleg prin intuitie nu acea expresie nesigura pe care o dau simturile nici judecata inselatoare pe care o alcatuieste, nu intotdeauna in chip fericit imaginatia, ci aflarea, de catre inteligenta pura si adancita in sine a unui concept intr-atat de simplu si definit incat sa nu mai ramana cu desavarsire nici o indoiala asupra lucrului pe care il intelegem. cu alte cuvinte numesc astfel conceptul acela neindoielnic al inteligentei pure si adancite in sine, nascut numai prin lumina mintii si mai sigur decat insasi deductia, intrucat e mai simplu decat ea -desi am vazut ca nici cu privire la deductie oamenii nu pot gresi. (Renee Decartes)

-Intuitia intelectuala de tip cartezian difera de intuitia senzoriala prin insusi obiectul sau. Intuitia intelectuala este un act prin care intelectul surprinde spontan specificul obiectului de cunoscut ca obiect al gandirii, asadar ca obiect gandit. Ca viziune anterioara este mai profunda si mai convingatoare decat perceptia senzoriala. Decartes subliniaza ca nu intuitia, si mai ales nu empirismul ofera cea mai desavarsita cunoastere, ci cunoasterea spiritului insusi. Ca modalitate cognitiva a intelectului, intuitia este mai profunda si mai convingatoare decat perceptia senzoriala, insa este aceasta nu trebuie sa fie subiectiva. Intuitia trebuie sa fie completata de deductie si nu de imaginatie, trebuie sa fie nascut prin lumina mintii si nu prin perceptia fizica pe care Decartes o numeste: indoielnica. Intuitia trebuie sa aiba ca obiect un lucru atat de simplu si de pur incat sa nu-i caute sensurile absconse, ci doar sa i le scoata la lumina pe cele care abia asteapta sa rasara, sa fie descoperite si trezite la viata. Si cu toate ca deductia este de multe ori eficienta, ea insasi depinde de un subiect simplu, pur si neindoielnic si de o intuitie sigura a unei inteligente adancite in site, nu manjita de superficialitatea empirismului cotidian.

*nu cautam niciodata lucrurile, ci cautarea lucrurilor (Blaise Pascal)

- Omul, "trestie cugetatoare" cum o numea pascal se inobileaza prin faptul ca are constiinta, asupra universului, asupra zilei de maine, si asupra sa.. Constientizandu-si efemeritatea, omul cauta idealuri, teluri imposibile, piedici, in dorinta nebuna de a evada din monotonia cotidiana, sau in refularea vreunui suflet de prometeu ce nu poate fi ingradit de soarta, ce nu poate fi invins de destin. Uneori cautarea este o munca sisifica, iar cei slabi se lovesc ca niste muste de geam inainte sa atinga lumina, dar pentru unii, cautarea se transforma intr-o "suferinta dureros de dulce" eminesciana, si insasi cautarea le ghideaza sufletele in viata, mai mult poate decat atingerea idealului. caci odata atins, idealul se stinge, dispare.. nu mai este un ideal. De fapt idealul nu este premiul, nu este gloria, ci este bildungsromanul neofitului care se metamorfozeaza prin toate starile si ascende catre absolut, pe care ajunge sa-l merite, chiar daca ii este refuzat. Cautarea unui anumit lucru il emfatizeaza, astfel ca apare falsa idee de Colos, insa dobandirea acelui lucru il face sa para mic si insignifiant, pe langa idealul nou si stralucitor ce se iveste. Nici in privinta sentimentelor lucrurile nu se schimba enorm de mult, caci doua suflete nu se cauta pentru ca ar fi de dinainte menite, ci pentru ca impreuna vor implini un sentiment, vor incununa dragostea.. Un suflet nu-l cauta pe celalalt, ci cauta confortul si siguranta familiei, ravneste la sentimenul de grija pe care il va afla de la cineva si il va intoarce inzecit.. toate acestea dau mai mult sens vietii decat idolatrizarea persoanei iubite. Efemeritatea si simplicitatea lucrurilor este uneori debordanta daca acestea nu sunt obtinute prin sacrificii si prin sudoarea fruntii, caci "un drum fara obstacole e un drum care nu duce nicaieri"; dar la sfarsitul unui drum anevoios, maturizarea si experienta dobandita dupa cautare echivaleaza cu succesul unui al doilea ideal.

Toate firele albe care mi-au iesit incercand sa-i bag aberatiile mele pe gat si s-o conving ca n-o da afara pentru asta, sau ca.. nu-i rupe foaia.. sau ca... n-o va pica din start vor fi desigur rasplatite, si sunt destul de greu de multumit... desi mental deja orgasmam de incantare... pentru ca nu mai vorbisem cu filosofia de ceva timp si aveam nevoie! :)) In fine.. osciland, filmul s-a incheiat cu bine, finalul e chiar unul apoteotic, deja ziua mea a devenit mai buna.... aproape am chef sa ma duc la munca.. :)) :D pnm.. acum astept rezultatele la exam.. si am emotii mai mari ca ea! :)))) :)) :))